Austin

Daca as primi o moneda pentru fiecare bazaconie pe care am auzit-o in ceea ce priveste mancatul sanatos as fi bogata. Cred ca putine sunt domeniile unde lucrurile au devenit atat de complicate asa cum se intampla cu mancarea/mancat sanatos/asocieri alimentare/slabit/deficit caloric.  Stim sa numaram calorii, stim despre mezomorfi, ectomorfi si endomorfi, stim de kale si sucuri cu grau verde. Si cu toate astea, obezitatea si bolile asociate unui stil de viata nesanatos sunt mai frecvente ca oricand. De ce oare?

Astea fiind spuse, am strans pentru voi cele mai frecvente mituri pe care le-am auzit in meseria mea si pe care sper din toata inima ca nu le veti imbratisa si voi. Sa incepem!

Carbohidrații au devenit „inamicul nr.1”, în special pentru cei care vor să scape de kilogramele în plus.
Atunci când spui carbohidrați, te gandesti la pâine, paste, pizza și dar în aceeași „clasă” intră mult mai multe alimente, cum ar fi fibrele alimentare care sunt o categorie de carbohidrați ce se regasesc in cereale integrale, fructe si legume si sunt esențiale pentru sanatatea sistemului digestiv!

Scurt istoric: carbohidrații sunt macronutrienți pe care organismul ii transforma în glucoza, un tip de zahar. Ei reprezinta unul dintre cele mai importante grupuri alimentare  asta inseamna ca ar trebui sa asigure 45-50% din valoarea nutrițională zilnicaa. Practic, ei sunt „combustibilul” care asigură funcționarea organismului.
Există doua tipuri de carbohidrați, în funcție de compoziția si impactul lor asupra glicemiei: simpli si complecși.
Carbohidrații complecși (sau cei buni) contin fibre și sunt glucide cu eliberare lenta (adică se absorb mai lent și astfel ai mai mult timp senzația de sațietate, dar și mai multă energie pe parcursul zilei).  În această categorie intra cerealele și pastele integrale, painea integrală, lintea, fasolea și cartofii etc.
Carbohidrații simpli (sau cei „răi”) sunt cei care provin din alimente procesate, din care au fost eliminate fibrele, nu mai au vitamine și minerale. Organismul le absoarbe rapid si apoi se depun sub forma de grăsime. Influențeaza negativ glicemia (determinand creșteri apoi scaderi bruște), asa încat si senzația de foame revine mai repede. În aceasta categorie intra zahăarul rafinat (prăjituri si alte produse de cofetarie, de patiserie), dar si băuturile carbogazoase, painea alba si orezul.

Nu exista studii stiintifice care sa sustina faptul ca organismul nostru nu poate digera anumite combinatii de alimente.
Adica, promotorii acestei teorii spun ca daca vei manca proteine impreuna cu carbohidrati, corpul tau nu le va putea digera. Argumentul lor este ca enzimele necesare pentru a procesa proteinele si carbohidratii se anuleaza una pe cealalta si impiedica in acest fel digestia ambelor.
Este ca si cand ai spune ca organismul nostru a fost construit perfect sa indeplineasca o gramada de functii in acelasi timp (respiratie, circulatie, gandire etc.), dar nu si digeratul a doua alimente diferite in acelasi timp.
Ca sa intelegi mai bine, hai sa iti explic pe scurt cum se petrece digestia:  Prima oprire dupa mestecarea si inghitirea alimentelor este in stomac, ajunse aici, contractiile stomacului transforma toata mancarea intr-o substanta numita chymus, apoi, hrana partial digerata este trimisa spre intestinul subtire unde are loc absorbtia nutrientilor. Pancreasul elibereaza apoi enzimele necesare digestiei proteinelor, carbohidratilor si grasimilor (acestea sunt pepsina, amilaza si lipaza). Procesul de digestie este continuat cu ajutorul enzimelor din sucul pancreatic prin desfacerea zaharidelor in molecule si mai mici.
Cele trei enzime cu ajutorul carora corpul tau proceseaza proteinele, carbohidratii si grasimile se elibereaza simultan indiferent de ce ai mancat. Adica fie ca mananci o bucata de piept de pui (proteina) sau o lingurita de zahar (carbohidrati simpli), corpul tau va elibera toate enzimele care ajuta la digestia atat a proteinelor, grasimilor.

Apoi, fiecare enzima isi duce sarcinile la indeplinire, Asadar, corpului tau are cu ce sa absoarba un macronutrient indiferent daca mananci un singur aliment, sau impreuna cu altele.
Samburele de adevar de unde a pornit totul este ca : carbohidratii nu pot fi digerati in mediul acid necesar digestiei de proteine. Este adevarat ca un mediu acid in stomac poate interfera cu functia amilazei (enzima care ajuta la descompunerea carbohidratilor). Totusi amilaza pancreatica eliberata in intestinul subtire este atat de puternica, incat poate sa digere carbohidratii indiferent cat de acid este mediul.
In concluzie, este ok sa combini proteinele cu carbohidratii si poti sa mananci linistita carne si cartofi la aceeasi masa.

Teoria combinarii alimentelor spune ca daca mananci fructe la masa, fibrele din fructe impiedica procesul digestiv la nivelul stomacului, iar ca o consecinta a acestui lucru, alimentele vor ramane prizoniere in stomac. Fibrele din legume proaspete si cele din fructe sunt la fel (nu exista nicio diferenta intre ele), asa ca de ce ar fi ok sa combini fibrele din legume cu carne, dar nu fibrele din fructe?
Fibrele sunt fibre si, indiferent de unde provin, sunt benefice pentru digestia tuturor nutrientilor, fie ca sunt proteine, grasimi sau carbohidrati. Mai mult, fermentatia alimentelor nu se petrece in stomac, ci in intestinul gros. Aceasta nu are legatura cu combinatul alimentelor, ci se petrece in urmatoarele situatii:
    1. ai mancat prea multe alimente bogate in fibre;
    2.alimentele pe care le-ai mancat nu au fost pastrate suficient timp in stomac;
    3. au fost eliberate prea repede si enzimele digestive din intestinul subtire nu au apucat sa isi faca treaba;

In plus, faptul ca fibrele (din fructe sau legume) fac ca alimentele sa stea mai mult in stomac sau intestinul subtire, este un lucru bun. In acest fel, ofera suficient timp pentru secretia sucurilor intestinale si absorbtia nutrientilor.

Dieta ketogenica este genul de regim care urmareste in principal nu scaderea in greutate, ci o dieta sanatoasa de tipul low carb. Rezultatele dietei keto pot fi obtinute numai printr-o alegere corecta a alimentelor. Cantitatea si calitatea alimentelor este foarte importanta indiferent de ce dieta minune alegem sa tinem.

 O cura de slabire extrem de restrictiva iti poate provoca probleme de sanatate, iar alte diete la moda nu fac decat sa iti scada muschii si cantitatea de apa din organism, nu grasimea. Deci slabesti, dar nu unde trebuie. Iar in majoritatea cazurilor, curele de slabire au un efect de bumerang: dupa oprirea regimului, pui rapid la loc ce ai dat jos si chiar cateva kilograme in plus!  60% dintre persoane revin la greutatea initiala si foarte adesea o depasesc la sfarsitul primului an, 70% dintre persoane in 3 ani, 95% dintre persoane in 5 ani. Studiile arata ca “hormonul foamei” este cu 20% mai mare la cei care s-au reingrasat dupa o dieta. Deci, dupa o dieta esuata esti mai hamesit.

Cele mai eficiente si sanatoase diete de slabit sunt cele variate, echilibrate, care includ calorii putine, fara a restrictiona complet anumite grupe de alimente (cu exceptia grasimilor saturate si a zaharului procesat).
Am stabilit ca dietele restrictive nu sunt cheia catre succes. Insa ce functioneaza? Moderatia este cuvantul cheie. Este recomandata informarea corecta inainte de a schimba alimentatia si intotdeauna apelarea la specialisti. Un plan alimentar corespunzator este unul personalizat in functie de obiective,  varsta, sex, afectiuni medicale, si nu in ultimul rand, de preferintele alimentare!

Americanii cheltuie miliarde pe produse de sănătate şi diete în fiecare an. De la carti si planuri de diete până la alimente şi DVD-uri, noi consumăm tot. Este firesc să fim atrasi de orice cale care ne promite rezultate mari cu puţin efort, însă nu se rezumă totul aici. Persoanele care se consideră a fi rationale sunt adesea păcălite de jumatatile de adevăruri si de declaratiile de marketing facute în numele stiintei. Daca mananci fast food in fiecare zi dar consumi supraalimente, asta nu te face sanatos.

    -Consuma predominant alimente naturale, de origine vegetala cum ar fi fructele, legumele si leguminoasele (fasole, linte, naut), zarzavaturi, cerealele integrale (orez brun, paste din faina integrala, secara, ovaz, etc.) si uleiurile.
   - Opteaza pentru fructe si legume proaspete, ideal locale si de sezon. In extra-sezon acestea sunt culese mai devreme, racite si incalzite, ceea ce le ia din gust. De asemenea, daca sunt de import, dureaza mai mult pana cand ajung la noi pe piata, astfel ca isi pierd parte gust si din nutrienti.
    Pentru proteine, alegeti carne slaba (pui, peste muschiulet de porc)  si oua proaspete.
    -Lactatele cu continut redus de grasimi (in mod natural), de preferat cele fermentate (iaurt, kefir, lapte batut, sana). Asta inseamna ca branza topita, cascavalul sau variantele de lapte sau iaurt cu adaos de fructe, zahar sau dulceata se consuma mai cu prudenta, spre deloc.
    -Se recomanda si alimente precum nucile (romanesti, alune, caju, migdale) si semintele (in, susan, floarea soarelui, dovleac), insa crude si simple fara alte adaosuri.
 -Superalimentele iarasi ajuta extrem de mult la o stare de sanatate mai buna – de la prafuri cum ar fi spirulina, chlorella, iarba e grau, maca, la germeni si vlastari (care contin multe proteine, fibre, grasimi sanatoase si minerale).
    -Alege gustari sanatoase cum ar fi fructele proaspete, fructele uscate (caise, smochine, curmale, goji) dar cu masura, legumele, nucile sau  iaurturile simple.
    -In varful piramidei se afla carnea rosie, painea si pastele din faina alba, untul si margarina, dulciurile su bauturile pe baza de zahar, cartofii si orice alte produe rafinate (semi-preparate, conserve, mezeluri, alimente cu ingrediente despre care nu ai auzit sau al caror nume nici nu poti sa il pronunti, etc.).
    -Evita consumul de alcool, fumatul si renunta la orice alte astfel de vicii. Nu te pacali singur spunandu-ti ca o alimentatie sanatoasa compenseaza efectele nocive pe care acestea le au asupra corpului.
Daca poti incearca sa cumperi alimente bio, organice sau traditionale din surse sigure care nu au folosit insecticite, pesticide, furaje chimice, hormoni de crestere si alte practici nocive.

Nimic nu este astăzi mai la modă decât diversele proceduri menite să ne „cu­rețe” organismul de toxinele.
Parearea mea ? NU există detox, pentru că nu există to­xine. „Tocmai ce s-a luat un Premiu Nobel pentru medicină, la sfârşitul lui 2016, pentru un studiu care demon­strează că celula se curăţă de către ea însăşi! Nu există o for­mulă chimică a aces­tor toxine. Nu se cunoaşte toxina x sau toxina y…”.
 În schimb, oa­menii sănătoși elimină prin pie­le, plă­mâni, rinichi și tubul di­ges­tiv, deșeuri sub forma trans­pi­rației, a dio­xidului de carbon, a urinei și a transpirației. Mai mult, aceste sis­teme sunt atât de bine per­fecțio­nate, încât nu le putem influența.
Organismul nostru nu are nevoie de vreun aju­tor pentru a scăpa de toxine. Atâta timp cât nu consumăm în exces alimente sau băuturi peri­cu­loase (cum ar fi de pildă alcoolul), ficatul, rinichii, sistemul nostru digestiv, plămânii și pielea vă vor „detoxifia” în mod natural, fără a avea nevoie de vreo intervenție.
Iar atunci când luăm, de pildă, o doză mai mare de vitamina C decât are nevoie organismul, bând conștiincioși multă apă cu lămâie, așa cum suntem sfătuiți colo și dincolo, excesul este pur și simplu eli­minat, cu ajutorul rinichilor.